Somnul este de fapt o stare naturala a organismului. Avem nevoie de somn pentru a creste, a ne odihni si a ne reface, pentru a putea lucra si functiona la parametri optimi. Memoria si vigilenta noastra depind de somn. Creativitatea si capacitatea de acumula lucruri noi, de a invata, depind si ele de somn. Rolul lui nu este deocamdata perfect inteles, insa un lucru pare a fi clar – daca nu ar fi atat de necesar organismului, nu i-am acorda atat de mult timp.
Necesarul de somn variaza foarte mult in functie de varsta – de la 17 ore la un nou-nascut, la 8 ore la un adult.
Astfel, durata recomandată de somn pentru copii a fost diferențiată pe șase categorii de vârstă:
- nou-născuți (vârstă de la 0 la 3 luni) durata recomandată de somn a fost restrânsă între 14 și 17 ore, anterior era între 12 și 18 ore;
- sugari (între 4 și 11 luni) intervalul de somn recomandat este de 12 – 15 ore, anterior între 14 și 15 ore;
- copii mici (1 – 2 ani) durată de somn recomandată între 11 și 14 ore, anterior 12-14 ore;
- preșcolari (de la 3 la 5 ani) între 10 și 13 ore de somn pe zi, anterior între 11 și 13;
- copii școlari (între 6 și 13 ani) necesarul recomandat este de 9 – 11 ore, anterior 10-11 ore;
- adolescenți (vârstă între 14 și 17 ani) durată de somn recomandată între 8 și 10 ore, anterior 8,5 – 9,5 ore;
În cazul adulților, noul ghid introduce două categorii noi: tineri și vârstnici. Pentru tineri (18 – 25 ani) se recomandă între 7 și 9 ore de somn, adulții (26 – 64 ani) între 7 și 9 ore de somn pe zi, iar pentru persoanele trecute de 65 de ani sunt considerate suficiente 7-8 ore de somn. Chiar dacă recomandările actuale pentru tineri și adulți sunt identice în valori absolute, distincția între aceste două categorii ar putea orienta cercetările viitoare, în special în privința studenților.
Ce sunt tulburarile de somn?
Somnul este un ingredient vital, absolut necesar pentru functionarea optima a corpului si a mintii. Cei mai multi oameni dorm zilnic penru a-si reincarca bateriile pentru ziua urmatoare. Indiferent de cauza, somnul intrerupt sau redus calitativ poate fi problematic.
Creierul, care are rol de „baterie” a organismului, are nevoie de un somn adecvat pentru a putea functiona intr-un mod corect. Acest lucru include atat manifestarea emotiilor cat si reglarea temperaturilor corpului, batailor inimii, respiratiei, etc. Atunci cand somnul este inadecvat si calitatea sa este compromisa, organismul nu poate actiona la capacitate maxima si multe dintre sistemele sale sunt afectate in mod negativ.
Exemple de tulburari de somn sunt:
– apneea de somn (respiratia intermitenta in timpul somnului din cauza obstructiei cailor respiratorii)
– sforaitul
– teroarea nocturna
– narcolepsia
– somnambulismul
– miocloniile nocturne (miscari neobisnuite in timpul somnului)
– enurezisul
– cosmarurile.
De ce apar tulburarile de somn la copii?
Acestea se intalnesc cel mai frecvent pana la varsta de 3 ani cand are loc maturarea ( mielinizarea) sistemului nervos central cu capacitatea individului de a intra in somn profund.
Cum functioneaza metoda Tomatis in tulburarile de somn?
Principiile metodei Tomatis presupun auditia de muzica Mozart, Gregoriana si vals, filtratata pe anumite frecvente folosind casti cu conductie osoasa si aeriara.
Rezultatatele sunt:
- mielinizarea sistemului nervos central
- inducerea starii alfa si theta
- relaxare generala
- inductia somnului profund
In plus, practicata la varsta de sub 3 ani va avea influenta pozitiv achizitia limbajului ( pana la constructia de fraze) si dezvoltare motrica ( pana la joaca cu mingea si mersul pe bicicleta).
Metoda presupune un program de auditie de 13 zile, timp de 30-60minute in functie de varsta si dezvoltarea motrica si psihica a copilului. In functie de complexitatea situatiei prezente aceasta sesiune se impune sau nu a fi repetata dupa o pauza de o luna. Costul per sesiune este de 300lei.
Rezultate obtinute in cadrul asociatiei:
- cresterea timpului de somn profund de la 15 minute la 90 minute dupa prima sesiune pana la 5 ore si jumatate la finalul celei de-a treia sesiuni
- scaderea numarului de treziri nocturne de la 3-4 sau chiar 10-12 la 1 maxim 2 in cazul tuturor copiilor beneficiari la finalul primei sesiuni, rezultat mentinut in toate cazurile.
Aceste rezultate au fost obtinute atat pentru copii care au fost adusi de parinti pentru tulburarile de somn, cat si pentru cei adusi cu TSA sau ADHD cu tulburari de somn adiacente.
Alte informatii legate de tulburarile de somn
Insomnia – o problema comuna in care cel afectat nu poate adormi, este un simptom, nu o boala, si poate fi legata de o diversitate de tulburari si conditii: depresia, anxietatea, stresul sau chiar hipoglicemia. Insomnia este un efect secundar, destul de des intalnit, ca urmare a consumului de medicamente (de exemplu, antidepresive, anxiolitice, etc.).
Privarea de somn poate duce la iritabilitate si lipsa de concentrare. Atentia si concentrarea fiind alterate, multe dintre activitatile zilnice pot fi afectate. Sofatul ar putea deveni riscant. Echipamentele utilizate in diverse situatii ar putea fi periculoase, atunci cand persoana care le manevreaza nu a dormit suficient. Din aceste motive, tulburarile de somn pot avea consecinte grave si devastatoare atat la domiciliu cat si la locul de munca.
In plus, lipsa de somn poate fi exacerbata in multe tulburari. De exemplu, un copil care sufera de ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate) care nu s-a odihnit multe nopti va fi mult mai agitat si va avea un comportament hiperactiv, acesta fiind modul organismului de a reactiona in fata lipsei de somn. Simptomul este deseori intalnit la copiii care sufera de acest sindrom.
Un studiu de amploare confirma legatura dintre tulburarile de somn si autism
Cel mai mare studiu realizat pana in prezent legat de acest subiect a confirmat faptul ca micutii care sufera de tulburari din spectrul autismului au o calitate mai slaba a somnului comparativ cu ceilalti copii. Acestia dorm mai putin si sunt predispusi la treziri nocturne frecvente.
Autorii britanici au comparat obiceiurile de somn ale 39 de copii cu tulburari din spectrul autismului cu cele ale 7000 de copii tipici din sud-vestul Angliei.
Cercetatorii au luat in considerare si alte informatii importante inclusiv rezultatele obtinute la o serie de chestionare privind competentele sociale si de comunicare, dar si alte tipuri de informatii. Parintii au fost chestionati despre modelele de somn ale copiilor lor de la varsta de 6 luni pana la 11 ani. In urma cercetarilor s-a constatat ca diferentele clare in modelele de somn au inceput sa apara in jurul varstei de de 30 de luni si au continuat sa se manifeste pana spre varsta de 11 ani, dupa care tulburarile de somn se amelioreaza. Copiii cu tulburari din spectrul autismului dorm mai putin pe noapte (in medie cu 20 de minute in fiecare zi), decat alti copii de varsta lor. Acestia au tendinta de a dormi mai tarziu si a se trezi mai devreme comparativ cu copii tipici de aceeasi etate. Aceste diferente in patternurile de somn au persistat chiar si dupa ce au fost luat in calcul prematuritatea, greutatea mica, educatia mamei si clasa sociala.
Printre obiceiurile din timpul somnului semnalate de parinti s-a semnalat somnambulismul copiilor pe timp de noapte. Mai mult de un copil din zece cu autism s-a trezit de trei sau mai multe ori pe timp de noapte. In contrast, numarul copiilor tipici de aceeasi varsta cu aceste obiceiuri este de 1 la 50.
Tot mai multe date sugereaza ca productia hormonului de somn numit melatonina poate fi deficitara la copii cu tulburari din spectrul autismului, fapt ce poate explica tulburarile legate de somn.
Pentru multe dintre familiile copiilor cu autism, problemele de somn pot fi coplesitoare. Somnul inadecvat poate afecta, de asemenea, atat capacitatea copilului de a invata si de a face fata sarcinilor zilnice, dar si calitatea vietii familiale. De asemenea, somnul insuficient poate avea un impact important asupra dezvoltarii neuronale.
